Lacurile si argila polimerica - 01

Ne-am propus sa va prezentam o serie de informatii despre lacurile potrivite pentru argila polimerica. Noi toate stim cat de dificil este sa gasesti lacul "ideal", pentru ca trebuie sa tinem cont de mai multe aspecte - compatibilitatea cu argila polimerica, rezistenta, consistenta, luciu, etc. Si pentru ca am considerat ca experientele cu lacul sunt ceva destul de personal si in primul rand tin de preferintele fiecarui artist in parte, articolul se dorea a fi compus din parerile mai multor fete care lucreaza cu argila polimerica. Spre marea noastra bucurie, fetele au fost receptive, iar unele dintre ele chiar au oferit mai multe informatii decat cerusem noi initial si din acest motiv, articolul a fost impartit in 3 parti. In consecinta, va fi publicat in 3 zile consecutive. Mentionam ca toate parerile si informatiile prezentate sunt bazate pe incercarile artistelor.

De ce lacuirea?

 Articol scris de Irina Diacenco.

Intr-un mediu ideal, obiectele confectionate din lut polimeric au o durata de viata extrem de mare. Totusi sa nu uitam ca nu sunt indestructibile, si ca sunt sensibile la anumiti compusi chimici care le pot deteriora iremediabil.

Cel mai agresiv actioneaza asupra lor ftalatii. Ftalatii sunt substante chimice importante pentru industrie, unde sunt folositi in calitate de plastifianti- (chiar acel plasticizer din compozitia lutului polimeric) in productia de materiale plastice. Cosmetica este al doilea domeniu de aplicare al ftalatilor, unde sunt incorporati ca agenti de fixare pentru a mari puterea de penetrare a produselor in piele sau pentru a impiedica craparea lacurilor. Astfel, ei sunt utilizati in parfumuri, geluri de par, fond de ten, creme etc.

Si iata cum aflam ca bijuteriile la care am lucrat cu mult drag, si pe care le credeam in siguranta dupa coacere sunt in pericol de a se dizolva de fiecare data cand ne ating pielea, parul, ne parfumam purtandu-le etc .De aceea este foarte importanta protejarea lor prin acoperirea cu o pelicula care actioneaza ca o bariera impotriva tuturor agresiunilor chimice. Si pentru ca asta ne promit producatorii de lacuri ca fac, e bine sa le folosim, fara sa mai punem la socoteala ca in unele cazuri lacuirea poate aduce un plus de frumusete piesei create de noi.

Inainte sa va impartasesc din experienta mea cu lacurile, e bine sa va amintesc ca producatorii de lut polimeric si lacuri isi imbunatatesc sau modifica constant formulele pe baza reviewurilor facute de consumatori si e posibil ca informatiile pe care le detin sau pe care le gasiti din alte surse sa nu mai fie de actualitate.

Si tot acum sa aflam care este diferenta intre glaze(finish) si varnish.In timp ce glaze-ul este un finisaj definitiv, varnishul este un finisaj extrem de dur folosit in general pentru zone care necesita rezistenta mare la uzura, dar care poate fi indepartat prin folosirea unor solventi specifici, in scopul restaurarii, sau refacerii unor anumite suprafete.

 Primul lac pe care l-am folosit este cel pe baza de apa de la Eberhard Faber pentru Fimo, varianta lucioasa. In prezent este fabricat de Staedtler, si nu stiu daca formula chimica este acceasi.La acea data era un varnish transparent pe baza de apa, de o consistenta destul de ridicata, greu de aplicat fara sa lasi urme de pensulatie si fara sa incorporezi bule de aer. Impresia data dupa uscare completa era ca nu a aderat perfect la suprafata, ca e usor cauciucat, iar dupa un timp devenea usor laptos. Mi s-a intamplat chiar sa se exfolieze.  Deci cred ca intelegeti de ce recipientul a aterizat la cosul de gunoi in scurt timp.

 Al doilea varnish, cel de la Darwi,  este un varnish satinat, nu este pe baza de apa si este solubil in alcool-( eu folosesc alcool isopropilic pentru diluare si pentru a curata pensula). Se aplica usor, adera foarte bine la suprafata iar dupa uscare formeaza o pelicula foarte dura. Pare sa intunece usor culorile, si nu este atat de mat pe cat mi-as fi dorit. Un strat de aplicare poate fi suficient. Timpul de uscare definitiva este de cca 24 de ore

 Sculpey satin glaze- ( este un glaze pe baza de apa si nu un vernis asa cum mai scrie pe sticluta) .

La fel ca precedentul fiind mat necesita amestecare pentru omogenizare(atentie de preferat nu prin agitarea sticlutei ci cu o paleta, betisor cu care sa nu incorporati aer in lichid). Se aplica usor, are o consistenta foarte fluida, adera foarte bine la suprafata, si poate fi copt in cuptor dupa aplicare, acest lucru permitand setarea lui definitiva. Dupa coacere pare sa se unifice cu polimerul, il penetreaza, piesa avand un aspect natural ca si cand nu ar fi lacuita. Culorile nu sunt deloc alterate si nu se ingalbeneste in timp.

          Care dintre noi nu a auzit de flecto-varathane sau de Future floor finish? Este de inteles de ce majoritatea artistilor din state le prefera oricarui produs oferit de firmele producatoare de lut polimeric. Sunt finish(glaze)-uri cu IPN ( Inter-Penetrating Network) pe baza de apa, care patrund in lutul polimeric facand corp comun cu acesta si totodata sunt extrem de rezistente, fiind create sa suporte agresiuni de ordin chimic sau frecare intensiva. Am incercat sa gasesc un substitut al acestor produse la noi, din pacate la aceea data nu stiam clar care este diferenta intre glaze si varnish. Mi se parea foarte important ca lacul sa nu atace lutul polimeric, si sa fie foarte rezistent. 

            De aceea m-am oprit la acest varnish ptr pardoseli cu trafic intensiv Stays Clear de la Benjamin Moore, pe baza de apa, in specificatiile lui tehnice scriind ca poate fi aplicat in  zone care au fost vopsite anterior, lucru care m-a asigurat ca nu va reactiona cu nimic din lut. Ma bucur ca l-am ales. Desi in recipient are o culoare laptos galbuie, dupa uscare devine perfect transparent. Uscarea definitiva sa realizeaza in cca  24 de ore, dar la atingere in cca 10 minute. Aspectul e sticlos, mai multe straturi aplicate il fac sa arate ca o glazura la rece. Adera perfect la suprafata si este foarte usor de aplicat. Desi pe cutie scrie ca nu se dilueaza, eu am testat si si-a facut treaba la fel de bine, doar ca timpul de uscare a crescut. A devenit lacul meu favorit, a trecut toate testele la care l-am supus, piese lacuite de peste un an de zile cu el arata impecabil si au un aspect pretios.

            Un alt produs pe care insa nu l-am incercat, dar care imi inspira incredere totala, fiind conceput in 1950 in laboratoarele de cercetare ale British Museum cu rol de a proteja exponatele, este Renaissance Wax. In prezent formula sa imbunatatita este folosita foarte multe muzele din lume(inclusiv the Simthsonian si Metropolitan Museum of Art, unde asa cum stiti sunt expuse si piese ale artistilor reprezentativi ai lutului polimeric. http://www.restorationproduct.com/renwaxinfo.html. Desi denumit polish, in opinia mea poate fi considerat un varnish, polimerii pe care ii contine il fac destul de greu de indepartat de pe suprafata pe care a fost aplicat. Este acid free, si implict sigur pentru aproape toate materialele. Poate fi aplicat inclusiv pe componentele metalice ale bijuteriilor, ferindu-le de oxidare .

Concluzia este ca daca aveti notiuni de baza despre compozitia lutului polimeric si despre lacuri puteti experimenta cu incredere si veti gasi un produs care sa va multumeasca, dar nu uitati ca trebuie sa treaca testul timpului, efecte ale agresiunii chimice asupra lutului polimeric pot aparea chiar si dupa 6 luni.